Orașele lumii consumă peste 75% din resursele noastre naturale și emit mai mult de două treimi din gazele noastre cu efect de seră. Astfel, încurajarea clienților să-și folosească resursele și să își gestioneze deșeurile mai bine reprezintă pași cruciali spre transformarea economiei circulare în realitate.
Orașele au evoluat la un nivel atât de covârșitor de complexitate încât schimbarea metodelor lor poate părea imposibilă. „De fapt este vorba despre a începe de undeva și de a începe cu lucruri mici,” spune Sarah O’Carroll, Manager al rețelei de orașe și guvern în cadrul Fundației Ellen MacArthur, organizație dedicată avansării economiei circulare. „Orașul Toronto a dezvoltat un plan pentru achiziții publice circulare. Orașul Amsterdam a dezvoltat un plan de acțiune privind partajarea economiei.”
Unele orașe sunt oportuniste. De exemplu, San Francisco a hotărât, când și-a reabilitat toate clădirile municipale, să se asigure că materialele utilizate erau din surse reciclate
Intesa Sanpaolo lucrează în scopul obținerii unei Economii Circulare pentru alimente, în calitate de partener al Fundației Ellen MacArthur. Fundația prevede orașele ca zonă principală pentru schimbare, deoarece acestea sunt locurile unde 80% din alimente vor fi consumate până în 2050.2
În prezent, sistemul nostru alimentar are multiple probleme. Practicile noastre de agricultură și creștere se bazează foarte mult pe substanțe chimice care fac solul infertil. De asemenea, utilizăm cantități uriașe de apă pe care nu ne permitem să o risipim. Obiceiurile noastre de consum acordă foarte puțină atenție anotimpurilor și profită foarte puțin de materialele rezultate din deșeuri – în orașe, mai puțin de 2% din deșeurile alimentare sunt compostate3. Pe deasupra, industria alimentară folosește exces de ambalaje și multe mile aeriene pentru a ne satisface cererile alimentare zilnice.
Într-un sistem alimentar circular, fermele ar fi aproape de orașele pe care le aprovizionează și ar crea alimente în mod regenerabil, folosind procese naturale și nu substanțe chimice. Am profita la maximum de alimentele noastre și de deșeurile noastre alimentare, creând o economie4 în care se aruncă puțin. Producătorii alimentari ar face produsele să fie mai sănătoase și ambalajele să aibă impact minim.
Beneficiile unui sistem alimentar mai bun includ reducerea emisiilor anuale de gaze de seră cu 4,3 miliarde de tone de echivalent de CO2, ceea ce este comparabil cu scoaterea aproape a unui miliard de autovehicule din lume de pe drumuri, permanent5.
Vizionați videoclipul pentru a afla mai multe despre beneficiile unui sistem alimentar circular și modul în care funcționează economia alimentară circulară.

Totalitatea activității Fundației Ellen MacArthur se concentrează pe trei principii: eliminarea deșeurilor și poluării; păstrarea produselor și materialelor în uz cât mai mult timp posibil; și regenerarea sistemelor naturale. Toate aceste abordări se aplică în proiectarea orașelor viitorului, spune O’Carroll.

Fundația se află și în spatele Economiei Circulare 100, o rețea de organizații care lucrează împreună pentru a împărtăși idei în jurul construirii unui nou sistem. Grupul include companii precum Google și Ikea, precum și orașe ca Toronto și Londra. Milano este unul dintre cei mai recenți membri.

Anterior, Milano a implementat deja practici de economie circulară pentru eliminarea deșeurilor alimentare și prin intermediul premiilor sale Green Carpet, crește conștientizarea privind sustenabilitatea în industria modei.

Orașul a stabilit deja câteva priorități – de exemplu, plantarea a trei milioane de copaci până în 2030, precum și o schemă pilot pentru piața acoperită din Milano pentru a face întregul său lanț de aprovizionare și sisteme mai circulare

Plafonul privind Economia Circulară al Intesa Sanpaolo – o facilitate de credit de 5 miliarde de Euro – și Laboratorul său pentru Economia Circulară, situat tot în Milano, încurajează orașele și întreprinderile să accepte practicile economiei circulare și să le implementeze.

„În cadrul Laboratorului nostru privind Economia Circulară putem întâlni antreprenori, putem dezvolta noi soluții și putem furniza o abordare sistematică față de tranziție,” spune Carlo Cavedon din partea Biroului Economiei Circulare a Centrului de Inovare al Intesa Sanpaolo. „Fiind o bancă din economia reală, o bancă ce lucrează cu IMMuri, corporații mari și instituții, acest aspect ne permite să parcurgem o călătorie colectivă extraordinară. Toată lumea trebuie să aibă încredere să ni se alăture.”

Cum ar arăta un oraș circular? „Un oraș circular ar fi condus cu energie regenerabilă, un oraș circular ar avea clădiri modulare, care își pot schimba funcția și modul în care funcționează în timp,” spune Sarah O’Carroll. „Am avea facilități de transport comun, nu am mai avea vehicule de pasageri pentru o singură persoană.... și mult spațiu verde și ferme urbane.”

Lucia Scopelliti, Directorul Unității de Planificare Economică pentru orașul Milano, crede că orașul se va schimba foarte mult în următorii 10 ani – majoritatea acestor schimbări vor fi datorită practicilor economiei circulare stabilite astăzi. „Orașul s-a schimbat deja în ultimii 10 ani. Am experimentat lucruri care într-un anumit moment erau o revoluție, iar acum sunt considerate obișnuite.”