PODCAST: Modul în care procesăm și răspundem la capodopere

 O echipă din domeniul neuroștiinței bazată în cadrul Centrului de Inovare al Intesa Sanpaolo studiază modul în care procesăm și răspundem la capodopere.
Centrul de Inovare al Intesa Sanpaolo utilizează cercetările aplicate în domenii specifice. Unul dintre aceste domenii este neuroștiința.

Cercetătorii și academicienii lucrează împreună cu departamentele de afaceri ale băncii pentru a soluționa probleme comerciale în moduri inovatoare.
„De ce neuroștiința?” întreabă Luigi Ruggerone, care conduce Departamentul de cercetare aplicată și analiza tendințelor din cadrul Laboratorului de Inovare. „Ei bine, pentru că la sfârșitul zilei....ceea ce contează cu adevărat sunt întotdeauna ființele umane.”

În ultimii ani am observat o manifestare a unei discipline denumite neuroștiința organizațională, care combină cercetarea în neuroștiință cu teoria managementului și a psihologiei. Centrul de Inovare al Intesa Sanpaolo colaborează cu Școala de studii avansate IMT din Lucca pentru proiectele sale.
 

Prin intermediul colaborării cu Centrul de Inovare al Intesa Sanpaolo, putem oferi o explorare mai cuprinzătoare și mai integrată a înțelegerii noastre principale actuale a neuroștiinței aplicate organizațiilor”, spune Andrea Malizia, din partea Școlii de studii avansate IMT.
Unul dintre proiectele recente ale echipei de neuroștiință a fost o încercare de a descompune modul în care ne bucurăm de operele de artă. În interiorul Museo del Cenacolo Vinciano, vizitatorii acestuia au utilizat o varietate de dispozitive de monitorizare a simțurilor, în scopul măsurării răspunsurilor neurologice ale persoanelor care se uitau la Cina cea de taină a lui Leonardo Da Vinci și la Răstignirea lui Giovanni Donato da Montorfano.

Opera lor a dezvăluit aspecte fascinante: faptul că principalul accent din pictura lui Da Vinci era pe Isus și pe Apostolul Toma, în timp ce în opera lui Montorfano, accentul era pus pe baza crucii. Cercetările au mai dezvăluit faptul că privitul la Cina cea de taină a crescut nivelul de emoții al oamenilor și i-a făcut să se simtă mai fericiți.
„Proiectul Cina cea de taină a însemnat pentru mine o unealtă inovatoare disponibilă pentru a înțelege modul în care un vizitator poate concepe un muzeu”, spune Michela Palazzo, Directorul Museo del Cenacolo Vinciano.
Experimentele ca acesta oferă aspecte cruciale cu privire la comportamentul uman, care pentru afaceri pot ajuta la formarea a orice activitate, de la resurse la marketing. A început cu lupta de a convinge clienții de relevanța acestui experiment, au trecut doi ani și acum Laboratorul de Neuroștiință are un portofoliu de probleme de afaceri la care să lucreze.
Pentru Sonia D’Arcangelo, Directorul Laboratorului de Neuroștiință din cadrul Centrului de Inovare al Intesa Sanpaolo, activitatea de neuroștiință are o însemnătate puternică pentru lumea reală. „Tema pandemiei ne-a permis să ne gândim la noi întrebări de cercetare, precum efectele activității de lucru inteligente și în legătură cu atenția, emoția, jobul, colaborarea” spune aceasta.