Schimbările pe care le vom vedea în sectorul energetic în viitorul apropiat vor fi caracterizate de trei D: decarbonizare, descentralizare și digitalizare.

Pe măsură ce obiectivele la nivel mondial de a ajunge la zero net până în 2050  presă necesitatea unei alternative viabile la combustibilii fosili, apar noi tehnologii și sisteme. Ele alimentează planeta noastră într-un viitor mai curat și mai durabil, în timp ce pe termen lung vor modela o economie energetică mai rezistentă, cu mai puțină volatilitate.

Decarbonizare: hidrogen și surse regenerabile
Decarbonizarea rămâne o prioritate urgentă pentru industrie, iar hidrogenul a devenit un combustibil erou pentru această schimbare de schimbare. Producția de hidrogen este de așteptat să atingă 168 de milioane de tone până în 2030, creând o industrie globală în valoare de 400 de miliarde de dolari în venituri.

Principalele probleme care conduc inovatorii în sectorul hidrogenului sunt generarea curată, stocarea optimă și transportul în siguranță. Pe termen mediu, hidrogenul albastru – produs din combustibili fosili, dar folosind captarea carbonului – va juca un rol cheie în tranziția către generarea curată. Dar obiectivul viitor este utilizarea la scară largă a hidrogenului verde, care este creat prin electroliza apei și este un proces cu emisii scăzute de carbon.

Soluțiile de depozitare și transport includ lichefierea și celulele de combustibil. Pilele de combustibil, în special, vor juca un rol în dezvoltarea mobilității vehiculelor electrice. Frost & Sullivan prezice că piața vehiculelor electrice cu celule de combustie din Europa va crește cu 78% între 2019 și 2030, pentru a ajunge la peste 300.000 de vehicule alimentate cu celule de combustibil.

Descentralizare: internetul energiei
Internetul energiei (IoE) este un sistem descentralizat conceput pentru a valorifica și implementa energie regenerabilă și se așteaptă să se maturizeze pe deplin în următorii 20 de ani. Trei componente alimentează IoE: rețeaua inteligentă, noua tehnologie de stocare a energiei și generarea distribuită de energie.

În întreaga lume, trecerea la o rețea inteligentă oferă companiilor energetice și utilizatorilor finali mai mult control asupra utilizării și costurilor. Un mandat al UE conform căruia 80% dintre consumatorii din statele membre aveau contoare inteligente până în 2020 arată impactul legislației pentru a determina schimbarea; multe state membre au atins sau au depășit acest obiectiv.

Japonia, China și Coreea sunt piețe emergente de rețele inteligente, la fel ca și India, al cărei guvern își propune să facă tranziția la 250 de milioane de puncte de contorizare inteligentă. La nivel global, se estimează că livrările de unități de contoare inteligente vor ajunge la 143,3 milioane în 2030, față de 123,6 milioane în 2019.

Resursele de energie distribuită (DER) vor vedea instalații mai mici și mai localizate de generare a energiei regenerabile la nivel global în următorii 10-20 de ani. Panourile solare, turbinele eoliene și hidrogeneratoarele vândute ca serviciu vor fi folosite pentru a crea depozite de energie regenerabilă. Viitoarele modele DER vor permite, de asemenea, celor care generează electricitate să o vândă înapoi către rețea sau către alte organizații.

Blockchain-ul este propus ca un mecanism pentru o nouă piață de energie peer-to-peer, deși acest lucru nu este încă confirmat.

Dintre toate tehnologiile energetice distribuite, panourile solare fotovoltaice vor fi cel mai mare contributor DER, cu capacitatea energetică urmând să se multiplice de patru ori la nivel global în următorii 10 ani, pe măsură ce tehnologia este adoptată de companii și persoane fizice. Panourile din a treia generație vor folosi perovskiți, care demonstrează o reducere cu 70% a costurilor în comparație cu celulele pe bază de siliciu.

Între timp, centralele electrice virtuale (VPP) vor cumula consumul de energie, piața VPP (inclusiv soft și hardware) estimată să crească de la 75 de milioane de dolari la 470 de milioane de dolari până în 2030.

Stocarea energiei este a treia componentă cheie a internetului energiei. Pe lângă stocarea bateriilor – care, la fel ca și în cazul hidrogenului, este sinergică cu creșterea mobilității electrice – alte soluții includ supercondensatori, care stochează energia sub formă de electricitate statică și transferul de energie către stocarea termică, cum ar fi în gheață și apă caldă.

Digitalizare: drone și fotosinteză artificială
Industria energetică va continua să fie transformată de o a treia forță: digitalizarea. Tendințele aici includ impactul dronelor autonome și apariția fotosintezei artificiale.

Sectorul energetic valorifică confortul, capacitatea și inteligența pe care le oferă dronele. Deși în prezent absorbția tehnologiei dronelor în industria energetică este mai mică de 10%, piața globală a dronelor este de așteptat să crească de zece ori între 2019 și 2030, datorită capacităților de analiză îmbunătățite și a unei autonomii mai mari. Principala aplicație a dronelor în industria energetică este inspecția instalațiilor și a activelor pentru a preveni daunele care ar putea fi costisitoare și perturbatoare pentru companiile energetice.

Fotosinteza artificială (AP) promite să intensifice un proces natural comun pentru a produce energie regenerabilă în mod eficient din lumină. AP convertește energia luminoasă din apă în compuși stocați, cu valoare energetică ridicată, folosind tehnici de separare cu încărcare, care sunt proiectate pentru a fi de 10 ori mai eficiente decât fotosinteza naturală. Hidrogenul, metanolul și amoniacul sunt toate produse secundare ale AP și pot fi utilizate ca materii prime într-o serie de procese industriale, contribuind la obiectivele net zero.

Viitorul energiei este o schimbare completă de paradigmă, oferind oportunități de investiții într-o nouă infrastructură energetică, precum și în noile tehnologii care se află în cadrul acesteia.

Acest articol se bazează pe raportul privind tendințele din industrie al Centrului de inovare Intesa Sanpaolo privind energie, mediu și utilități. Toate datele provin din raport, dacă nu se indică altfel.

Descarcă aici rezumatul raportului.

Snap Consumer AR, în parteneriat cu Deloitte Digital, raportează că, până în 2025, aproape 75% din populația globală și aproape toți utilizatorii de smartphone-uri vor fi utilizatori frecventi AR și că interacțiunea cu produse care au experiențe AR duce la o conversie cu 94% mai mare. rată. Din nou, nu este doar o tendință Gen Z; Se preconizează că milenii vor ocupa o pondere puțin mai mare în cifrele consumatorilor activați de AR, în 2025.